Longeviva artistă Medi Wechsler Dinu a fost prezentă marţi, la Centrul Cultural Casa Artelor Sector 3 din Bucureşti, la vernisajul expoziţiei sale „Vârstele Tinereţii”.
Medi Dinu a fost înconjurată de acuarelele sale ce evocă fantezie contemplativă, de desenele în care fizionomii fragile şi peisaje gemeotrice se profilează în albastru luminos şi de picturile migăloase în ulei, cu nuduri, vârtejuri de vegetaţie ce se intersectează cu marea, trupuri schiţate esenţializat şi case în culori pale, în mijlocul naturii prielnice şi solare.
Deşi a fost soţia poetului avangardist Stephan Roll (Gheorghe Dinu) şi i-a cunoscut îndeaproape pe cei din familia pictorului de originie română Victor Brauner, Medi Dinu şi-a delimitat o viziune proprie a picturii. Pictoriţa a ales să transpună lumea înconjurătoare în spirit clasic, îmbinând sensibilitatea feminină cu linia ce sintetizează peisajul, aproape matematică, reducând natura la esenţial.
„A trăit în ambianţa avangardistă, a fost căsătorită cu poetul suprarealist Gheorghe Dinu (Stephan Roll), dar artista nu este câtuşi de puţin avangardistă. A mărturisit adesea că era atrasă de avangardişti, era curioasă să văd cum gândesc şi ce creează, dar în sinea ei a rămas un spirit clasic. Abordările sunt ale unui artist de sorginte clasică ce are tendinţe destul de moderne în compoziţie, modul în care suprapune planurile, felul în care abordează anumite detalii. A fost apropiată de familia Brauner, au trăit în emulaţie, dar fiecare dintre pictorii din acea coterie, fie avangardişti, fie spirite clasice, şi-a asumat propria viziune”, a afirmat la vernisajul expoziţiei curatorul şi criticul de artă Luiza Barcan.
De-a lungul veacului pe care l-a trăit, Medi Dinu a fost studentă la Şcoala de Belle Arte, unde a învăţat expresivitatea cromatică de la Alexandru Steriadi şi tehnica dogmatică a desenului de la Ipolit Strâmbu, însă a studiat şi matematică, asistând la cursurile poetului Dan Barbilian (Ion Barbu) şi a audiat cursurile de filosofie ale profesorului Nae Ionescu. Vocaţia artistică comprimă toate aceste paliere ale gândirii care i-au înlesnit fluiditatea desenului ce îndeamnă privitorul la reflecţie prin simetria şi acuitatea schiţării exacte a obiectelor şi fiinţelor, potrivit organizatorilor expoziţiei.
Frumuseţea, vâltoarea şi seninătatea marii de la Balcic i-a rămas întipărită pe „retina” de pictor, căci a conturat şi a diluat în culori pastelate cu prisosinţă peisaje marine melancolice, aureolate de lumină, unde timpul pare suspendat, iar figurile omeneşti se lasă pradă reveriei.
După ce a poposit la Balcic în 1934 pentru un atelier de pictură organizat de Sindicatul Artiştilor Români, revine constant în „oaza de linişte” a Reginei Maria, căci relaţia cu priveliştea Balcicului este revelatoare pentru Medi Dinu. Sensibilizată de peisaj şi de oamenii întâlniţi în hoinărelile pe Coasta de Argint în goana după subiecte pentru pictură, Medi Dinu se leagă afectiv iremediabil de ambianţa orientală a Balcicului şi chiar se stabileşte temporar pe bani puţini în cartierul tătărăsc, conform Artindex.
Îi cunoaşte şi pe cei care pictau după natură la Balcic – Iosif Iser, Nicolae Dărăscu, Lucian Grigorescu -, nu şi pe Nicolae Tonitza, dar pictoriţa avea o fire introvertită şi rămâne departe de cercul de pictori consacraţi. Se împrieteneşte cu tătarii care o numesc „Şeitan Câz” (Fata dracului) şi cu pescarii pe care îi desenează în acuarele.
Balcicul este ţărmul unde-şi trăieşte povestea de dragoste cu mai tânărul frate al lui Victor Brauner, arhitectul Teodor (Tedy), membru al grupului suprarealiştilor, prin care îi cunoaşte pe Gellu Naum, Saşa Pană şi Geo Bogza.
Tot la Balcic, Medi Dinu se întâlneşte cu viitorul ei soţ, Gheorghe Dinu (poetul avangardist Ştefan Roll), astfel încât marea şi Balcicul rămân în memoria afectivă a pictoriţei. Peisajele din Balcic sunt înfăţişate în toate perspectivele, mai multe acuarele din expoziţia „Vârstele Tinereţii” ilustrând marea calmă, într-o linişte deplină şi aproape mitică sau marea tulburată, reflectând percepţia clasică a artistei cu relative deformări expresive ce indică o stare interioară devastatoare.
Totuşi, deşi a pictat numeroase perspective ale mării de pe malurile din Balcic, în expoziţia „Vârstele Tinereţii” se pot regăsi şi acuarele cu portul din Sulina, peisaje din Deltă şi reproduceri filtrate de percepţia graţioasă a artistei din satele şi oraşele dimprejurul mării. Simbolul apei traversează creaţia artistică a lui Medi Dinu, iar compoziţiile pastelate realizate estompat şi lichefiat accentuează semnificaţia mării în creaţia pictoriţei.
Portretele artistei sunt învăluite de feminitatea fluidă şi blajină ce-şi exprimă autentic trăirile intense sugerate de fizionomii de pescari, copii, femei de la ţară şi chiar trupuri feminine voluptoase. Acuarela este tehnica favorită a pictoriţei, căci redă detaliul expresiv de atmosferă, circumscrie stratificarea şi evocarea precisă a razelor luminii din preajma mării, respectiv edifică delicateţea chipului în tuşele rafinate din portrete.
Lucrările pictoriţei, fie că reţin în ulei, acuarelă sau desen imagini de la Sulina, de la Văratec Bucureşti sau Paris, reproduc clipa fulgerătoare în care natura se dezvăluie spiritului feminin introvertit şi contemplativ, în cromatică strunită desăvârşit, cu contraste line între culori calde sau cu îngemănări între nuanţe de bleu şi alb, ce revin recurent în opera artistei.
„Expoziţia de azi este o prelungire a altora, iar lucrările sunt din mai multe perioade de creaţie. Medi Dinu a lucrat de la începutul anilor 30 până în anul 1989, a realizat picturi în diferite tehnici. Am început să concepem expoziţia cu panoul în care sunt prezente desene, pentru că artista este o remarcabilă desenatoare, unul dintre puţinii artişti care ştiu să deseneze cu atâta acurateţe, deoarece şi-a dorit să devină arhitectă, dar cu un simţ al observaţiei şi al detaliului şi cu linii atât de precise şi de evocatoare cum rar îţi este dat să vezi. Există şi un autoportret al artistei la Balcic în expoziţie, când avea puţin sub treizeci de ani. Uleiul este tehnica în care artista a creat în prima parte a creaţiei, pentru a se dedica apoi majoritar acuarelei. A lucrat foarte mult în Delta Dunării, la Tulcea, la Sulina, pe canalele Deltei, la mare. Este îndrăgostită de natură”, a mai spus, la vernisaj, criticul de artă Luiza Barcan.
După o viaţă de basm de un veac şi şapte ani, prin arta ei ce reproduce fluctuaţii line ale stării sale de spirit livrate în pictură cu prospeţime şi spontaneitate, Medi Dinu creează un soi de arc peste timp şi concentrează în memoria de artist frumuseţea priveliştilor pe care le-a redat de-a lungul anilor.
„Fără nicio îndoială, prin logevitatea şi prolificitatea sa artistică, Medi Wechler Dinu creează o punte culturală între secolele XX şi XXI şi între trei epoci artistice româneşti: interbelică, modernă şi contemporană”, a adăugat criticul Luiza Barcan.
La rândul său, regizoarea de teatru şi de operă Alice Barb, managerul Centrului Cultural Casa Artelor şi organizatoarea expoziţiei pictoriţei Medi Dinu, i-a pregătit artistei un buchet cu 107 trandafiri.
Totodată, Alice Barb a povestit că întâlnirea cu Medi Dinu i-a provocat o emoţie deosebită şi că toţi oamenii prezenţi la vernisajul expoziţie ar trebui să fie conştienţi de faptul că sunt „martorii unui miracol”. „Eu o numesc un adevărat tezaur uman viu”, a spus Alice Barb.
Alice Barb a mai spus despre Medi Dinu că este o desăvârşită îmbinare a spiritului şi a materiei într-o fiinţă omenească, deoarece frumuseţea vieţii ei exprimă rafinament, înţelepciune şi o feminitate exemplară.
Născută pe 22 decembrie 1908 la Brezoi, judeţul Vâlcea, Medi Dinu a locuit şi a creat, timp de câteva decenii, în Sectorul 3 al Capitalei. De aceea, în cadrul evenimentului organizat pe 8 martie la Centrul Cultural Casa Artelor, „marea Doamnă care a străbătut veacul” – aşa cum a fost numită artista – a primit şi placheta de onoare din partea Primăriei Sectorului 3, în semn de recunoştinţă pentru contribuţia remarcabilă pe care a avut-o la dezvoltarea artei şi culturii naţionale, precum şi a patrimoniului artistic universal.
Expoziţia „Vârstele Tinereţii” va rămâne deschisă pentru public, la Centrul Cultural Casa Artelor Sector 3, până pe 18 martie şi poate fi vizitată gratuit.
Sursa: Mediafax